Sinteza evenimentelor din primul trimestru al anului 2015 pe palierul antitero
Terorismul este un fenomen global ce nu cunoaşte frontiere, motiv din care acţiunile şi consecinţele acestuia se răsfrîng asupra tuturor regiunilor, ţărilor şi categoriilor de populaţie. Anul 2014 a reprezentat un an cu semnificaţii considerabile asupra stării şi tendinţelor de evoluţie a fenomenului terorist, a determinat actorii principali la măsuri/operaţiuni antiteroriste în zonele de conflict (Siria, Irak, Afganistan, Pakistan, Libia, etc.), conturînd teatrele principale de luptă împotriva acestui flagel.
Aceste schimbări radicale au influenţat evoluţia negativă a evenimentelor din primul trimestru al anului 2015, fiind înregistrată o situaţie cel puţin tensionată în majoritatea regiunilor lumii. Ieşirea la rampă a grupării Statul Islamic din Irak şi Siria (ISIS) a determinat comunitatea internaţională să opereze modificări în balanţa de forţe existentă, în tactica de acţiune şi măsurile antiteroriste întreprinse atît la nivel statal, cît şi cel regional. Astfel, situaţia de securitate în primul trimestru al anului curent a fost determinată de activitatea a două organizaţii teroriste principale: Statul Islamic din Irak şi Siria şi Al-Qaeda.
Pentru comunitatea internațională de intelligence semne evidente de îngrijorare trezeşte obţinerea de către ISIS a poziţiilor tactice, ce pot fi utilizate în angajarea grupării într-o ofensivă împotriva statelor din mai multe regiuni (Orientul Apropiat, Africa de Nord, Europa, Asia Centrală). La ziua de azi, gruparea ISIS şi-a intensificat acţiunile, şi-a întărit forţele şi mijloacele aplicate, fiind astfel observabile obiective concrete delimitate geografic ce se rezumă la extinderea continuă a aspiraţiilor expansioniste.
Riscurile generate de ISIS privesc în special propagarea ideologiilor radical-islamiste, recrutarea noilor membri şi organizarea filierelor clandestine de migraţiune spre/dinspre zonele de conflict. Ca rezultat, gruparea jihadistă şi-a trasat drept scop preluarea controlului asupra zonelor unde este prezentă, cu crearea provinciilor locale chiar şi peste limitele geografice ale Orientului Apropiat (Siria şi Irak). Scopul final al grupării este întemeierea unui Califat Islamic, conform hărţii califatului publicată în 2014 pe Internet. Astfel, în primul trimestru a.c., oficial în Libia au fost create 3 provincii ca parte a califatului. Acest fapt denotă vulnerabilitatea democraţiilor fragile şi a conflictelor locale/regionale faţă de fenomenul radicalizării, ISIS acţionînd în special în teritoriile în care situaţia din teren este favorabilă şi permite implantarea ideologiilor radicale.
Este de menţionat faptul, că un număr considerabil de grupări radicale locale din afara Orientului Apropiat şi-au manifestat susţinerea şi au jurat credinţă liderului ISIS, Al-Baghdadi. În acest sens, cea mai impunătoare franciză a organizaţiei s-a dovedit a fi gruparea teroristă Boko Haram, activă preponderent în Nigeria şi statele învecinate. În opinia experţilor occidentali, alianţa cu ISIS va acorda prioritate grupării Boko Haram, ceea ce va înlesni procesul de recrutare şi finanţare a militanţilor în cadrul expansiunii ulterioare în vestul Africii. Astfel, ISIS va obţine noi poziţii, forţe şi mijloace pentru instaurarea califatului pe acest continent. În aceeaşi ordine de idei, au fost depistaţi indici de extindere a influenţei ISIS în regiunea afgano-pakistaneză (AfPak), gruparea jihadistă anunţînd la începutul lunii ianuarie curent constituirea unei noi provincii a Califatului -Khorosan.
Retragerea trupelor NATO din Afghanistan a tensionat situaţia în regiunea AfPak, determinînd proliferarea activă a elementelor radicale cît şi migrarea acestora în direcţia statelor limitrofe. Astfel, deşi se află la distanţă de zonele de conflict, statele CSI din regiunea Asiei Centrale au devenit următoarea ţintă în procesul de propagandă şi recrutare a resortisanţilor în scopul antrenării ulterioare a acestora în conflictele armate. Aceste tendinţe sunt înregistrate în Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia şi Uzbekistan, cetăţenii cărora luptă de partea combatanţilor ISIS în zonele de conflict din Orientul Apropiat.
O tendinţă îngrijorătoare prezintă şi migrarea ilegală din zonele de conflict spre Europa, în special prin Libia. Expansiunea ISIS în regiune, în contextul situaţiei domestice existente, capătă o conotaţie specifică, avînd în vedere faptul că grupările locale, care sprijină organizaţia, deţin controlul asupra teritoriilor cu ieşire la Marea Mediterană. Influxul teroriştilor islamişti printre migranţii ilegali spre Europa reprezintă una din cele mai stringente probleme, care, alături de fenomenul combatanţilor străini (foreign terrorist fighters) şi a persoanelor participante la lupte în zonele de conflict, care se întorc acasă (returnees), constituie o gravă ameninţare la adresa securităţii regionale.
Concurenţa intensificată recent între principalele grupări teroriste este de natură să determine adepţii acestora la acţiuni excepţionale de teroare în încercarea de a-şi arăta superioritate şi puterea. În contextul recentelor atentate din Franţa şi Danemarca, intensificării măsurilor de securitate în spaţiul UE, avînd în vedere ameninţările formulate de anumite grupări teroriste la adresa lumii creştine în special, este important ca în timpul deplasărilor peste hotarele ţării, cetăţenii RM să evite zonele de risc sporit, şi să-şi sporească prudenţa şi vigilenţa.
În context notificăm, că Republica Moldova nu este privită în calitate de ţintă pentru grupările teroriste, însă intensificarea proceselor negative pe plan internaţional şi regional impune organele naţionale de drept să intensifice măsurile de prevenire şi depistare timpurie a eventualelor situaţii de risc la adresa securităţii naţionale.
